Despre DA şi NU

Era în iunie anul trecut, în ultima zi a reuniunii G20, aici, în Toronto. De la instituţia în numele căreia aveam acreditare, venise recomandarea să încerc să obţin o declaraţie legată, în orice fel, de România, de la oricare dintre liderii prezenţi. Cum la vremea aceea abia se limpeziseră, şi încă nu de tot, lucrurile în relaţia cu FMI, alegerea a fost simplă. Aveam să merg la conferinţa de presă a lui Dominique Strauss Kahn şi aveam să pun o întrebare legată de România. Când ataşatul de presă care conducea conferinţa a anunţat că va accepta ultima întrebare de la jurnalistul din faţa mea, n-am avut nici vreme să protestez. De pe podium, DSK a intervenit imediat şi a precizat, zâmbind, că e dispus să stea cinci minute în plus, because a gentleman never says no to a lady. Replica nu m-a surprins. Ştiam că este numit le charmeur.

De sâmbăta trecută, de când am aflat despre reţinerea lui la New York, ştirile despre DSK nu încetează să mă uimească. Ca privitor de canale franţuzeşti de televiziune, personajul îmi e cunoscut de peste 15 ani, iar pe soţia lui, admirabila Anne Sinclair, mi-o amintesc încă de când i-a luat interviu lui Petre Roman, în primele zile de după revoluţie. Uimirea nu vine atât din ştiri, ci mai ales din reacţiile pe le-au provocat de o parte şi de cealaltă a Atlanticului. Pentru Europa, victima poartă costum şi cravată. Pentru America, uniformă de cameristă.

Întâmplarea mi-a dat ocazia să citesc din nou despre sexismul societăţii franceze, despre stratificarea socio-intelectuală de tip medieval şi existenţa unei caste elitiste care se consideră intangibilă. Mi-a dat ocazia şi să văd în acţiune un sistem judiciar care nu se uită la extrasele de cont atunci când vine vorba de respectarea legii. Dacă pot reproşa ceva justiţiei americane este obiceiul de a-i plimba pe suspecţi în cătuşe în faţa presei. E o condamnare publică înaintea celei din tribunal. Dar este singurul punct atacabil.

În majoritatea comentariilor, autorii europeni par să nu facă diferenţa între promiscuitate şi viol. Observaţia că un om ca DSK putea oricând să plătească o profesionistă, deci nu avea de ce să o agreseze pe cameristă, pune semnul egalităţii între libertinaj şi asalt sexual. Faptul că Franţa tolerează mai mult decât alte ţări moravurile uşoare ale liderilor săi politici nu are nimic de a face cu tentativa de viol de care este acuzat DSK.

Găsesc multe lucruri atacabile în feminismul nord-american, dar cred că următorul motto, pe care fetele îl învaţă devreme la şcoală, ar trebui afişat pe pancarte în multe ţări ale lumii:

WHATEVER I WEAR, WHEREVER I GO, YES MEANS YES AND NO MEANS NO.

Anunțuri

2 responses to “Despre DA şi NU

  1. Germania asteapta zilele astea „sentinta” intr-un proces de viol in care acuzatul e „omul de la meteo” de la tv. NU are ecou international dar aici a facut valuri. Omul a avut concomitent mai multe prietene si promitea fiecareia dintre ele ca o va lua de nevasta. Cea care face acuzatia s-a aflat probabil in situatia ca in cadrul unei relatii un barbat sa nu priceapa ca exista si NO! care chiar inseamna NO!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s