Yoko

ようこ

Yoko a venit în Canada ca studentă, să studieze economia la Halifax. L-a cunoscut pe Mark şi de atunci n-a mai plecat  în Japonia decât ca să-şi viziteze familia. Asta se întâmpla la finele anilor 80. Yoko are acum trei băieţi şi o casă cu flori în faţă, alese cu grijă, să înflorească treptat de cum dă soarele primăverii şi până toamna, când cade bruma.

Cu Yoko am vorbit mult în primii mei ani în Canada. Povesteam despre orice: de la sushi la fugu şi de la flori de grădină la Haruki Murakami. Îmi vorbea adesea despre dificultăţile adaptării la o cultură atât de diferită de cea în care crescuse şi de fiecare dată îmi spunea cât de norocoasă e că îl are pe Mark, care trăise şi el trei ani în Japonia în vremea liceului şi vorbea japoneza perfect.

De la Yoko am aflat că în ţara ei copiii sunt învăţaţi de foarte mici ce înseamnă respectul, lupta, dedicarea şi sacrificiul. Yoko mi-a spus că Bushido nu este doar legea vechilor samurai, ci e codul valorilor morale pe care toţi japonezii le respectă, sufletul ţării, împotriva căruia nimeni nu se ridică. Tot de la Yoko am aflat că pentru un japonez, familia, echipa, societatea, ceilalţi în general, sunt întotdeaunape primul loc, înainte de propria persoană şi de propria viaţă. Aşa a încercat şi ea să-şi crească băieţii, dar nu i-a ieşit pe de-a întregul. Aici, societatea funcţionează după alte reguli şi, deşi este încurajată masiv participarea socială, sacrificiul de sine nu e chiar o virtute naţională.

De o săptămână, Yoko şi băieţii ei, acum adolescenţi, îşi petrec serile la Centrul Cultural Japonez, devenit celulă de criză în operaţiunea de strângere de fonduri pentru victimele nenorocirii din Japonia. O bucăţică din inima lor e împăcată că familia lui Yoko e în siguranţă la Osaka. Cealaltă parte, mult mai mare, e îngrozită şi sfâşiată de prăpădul de la Sendai şi Fukushima.

Vestul se uită  la japonezi cu mirare şi cu un soi de admiraţie asemănătoare, poate, celei cu care copiii îi privesc pe eroii din benzi desenate: stiu că n-o să poată fi niciodată ca ei.

Anunțuri

One response to “Yoko

  1. Da, e altceva…. Dar eroi sunt peste tot. In zilele astea ei sunt la Fukushima.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s