Mă înec în ochii mei

 

Am purtat ochelari jumătate din viaţă, asta după ce jumătate din cealaltă jumătate am refuzat să-i port, deşi aveam nevoie, întâi de teamă să nu fiu strigată „aragaz cu patru ochi”, apoi din cochetărie.

E drept, erau oribili ochelarii pe care unchiul de la Bucureşti mi-i expedia, făcuţi după reţeta trimisă de părinţi. Lentile pentru astigmatism nu se făceau decât la capitală în vremea copilăriei mele, aşa că mă alegeam de fiecare dată cu nişte rame cât jumătate de faţă, din plastic gros, maro sau cărămiziu. Abia dupa ce am început facultatea am avut prima pereche de ochelari pe care am purtat-o cu drag. Să nu exagerez, nu cu drag, ci doar fără jenă.

Am mers atunci la un atelier de optică de pe lângă Casa de Modă Venus şi am probat câteva zeci de perechi de rame până le-am găsit: fine, din metal uşor, urmărind linia sprâncenelor, abia se vedeau pe faţă. Şi tot nu-i purtam tot timpul, deşi medicul mă avertizase să nu-i dau jos decât când dorm. Îi ţineam în geantă şi-i puneam la ochi doar la cursuri şi acasă, la televizor.

Abia la câţiva ani după ce-am terminat şcoala m-am împăcat cu ochelarii mei şi i-am acceptat ca element ne-negociabil în viaţa şi pe faţa mea. Un dat împotriva căruia nu mai avea rost să lupt, câtă vreme nu puteam să-l schimb. Întâmplarea care m-a împrietenit cu ochelarii s-a petrecut într-un club, unde venisem cu mai mulţi colegi. Unul dintre ei m-a întrebat de ce mi-am scos ochelarii şi i-am pitit rapid în geantă. „Pentru că nimeni din club nu mai poartă ochelari”, i-am spus, privind în jur ca să-i demonstrez că aşa e. „Şi nu vrei să fii singura altfel?”

Nu mai cred de mult că ochelarii sunt un motiv de jenă,  aşa cum nu cred nici că sunt dovada multor cărţi citite. Nu simt nevoia să solidarizez cu tabăra ochelariştilor şi nici nu-i invidiez pe cei care nu poartă ochelari. Pur şi simplu unii oameni au nevoie de ei, alţii nu. Mi-am găsit, de mai bine de 10 ani, o formă cu care m-am împăcat – fără ramă, cu braţe subţiri, aproape invizibili – şi fără ei parcă nu sunt întreagă.

Asta era valabil până ieri. Azi, aşa, într-o doară, am decis să renunţ la ochelari. Cum vederea mea nu e chiar de vultur, tot am nevoie de ajutor. Vreau să încerc lentilele de contact. Acum câţiva ani, mă sfătuise un doctor să-mi pun lentile care să-mi corecteze miopia. „Şi cu astigmatismul cum rămâne?” „Păi purtaţi ochelari doar pentru astigmatism.” Aha, foarte inteligent domnul doctor! Dacă tot am ochelari, de ce să-mi mai bat capul si cu lentile?

Acum au apărut lentile care corectează şi astigmatismul, dar am altă nelinişte: s-ar putea să fie şi albastre? Ştie cineva?

LE: Uf, ce omisiune! Nu înţelege lumea accesul de narcisism. În poza de la începutul postului am ochi de plastic, din ăia de care vreau să-mi iau acum, albaştri. Am dat de un site care te lasă să-ţi pui lentile de contact şi farduri felurite, să vezi cum arăţi în caz că te apucă pofta de schimbare.

Anunțuri

4 responses to “Mă înec în ochii mei

  1. eu asa stiu ca se face comanda speciala si-ti sugerez un email la Bausch, FreshLook sau care fac(nu ma pricep mult, de ce vorbesc???).
    stiu de la prietena mea care, dupa o lunga perioada de lentile s-a intors la ochelari(saraca, o miopie galopanta de mica,mult timp complexata pentru ochelari)
    eu inca nu port, parintii mei si-au facut dupa 45 de ani, dar in continuare vad persoana si nu remarc ca poarta ochelari sau nu.

    semneaza fata cu ochii rosii de la poluare. s-a terminat cu ploile care „spalau” atmosfera mexicana

    • Am mai sapat pe internet si-am gasit un cabinet care da lentile de vedere gratis la testat. Dar nedumerirea mea e daca pot sa-mi fac ochii albastri in acelasi timp cu corectarea chioreniei. Deh, cand omul n-are probleme, vrea sa-si faca ochii albastri 🙂
      Si acum nu mai ploua pana la anul la voi?

  2. O mie de ani n-as fi zis ca aia sunt ochii tai. Credeam ca sunt asa, de reclama 🙂 Pai sa te mai fardezi asa. Cu lentile verzi ai incercat?

    • Am incercat si cu verde. Dar am o fixatie pe albastru. Toata viata mi-a fost ciuda ca tata are ochi albastri si eu nu l-am mostenit.
      M-am ocupat, am intrebat, am programare saptamana viitoare si aflu daca ma aleg cu ochi albastri si privire de vultur sau doar ochi albastri, sub ochelari.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s