Nu, mulţumesc!

Cum se cheamă un om care lucrează o zi întreagă având pe birou, la 50 de cm de tastatură, un munte de brioşe pufoase mirosind îmbietor, o cutie cu negrese care provoacă dependenţă, plus nişte cornuleţe umplute cu dulce de leche şi nu se atinge de ele? Erou, vă spun eu. Să înceapă să cânte fanfara, să salute soldaţii, să se înalţe drapelele!

Muntele de calorii a poposit pe biroul meu în drum spre tăvile pregătite pentru oaspeţii instituţiei. Aşa e moda – şi bugetul – să-i întâmpini pe zilieri nu cu pâine şi sare, nici cu ceva mai elaborat şi sănătos, ci cu dulcegării industriale, hiper-calorice şi hiper-colesterolice. Hiper-gustoase, nu-i vorbă, tocmai ăsta-i baiul.

Negresele de care pomeneam, 2-bites brownies nume original, sunt precum seminţele. Dacă începi, nu te mai opreşti. Doar gândul că gustul şi textura perfecte sunt obţinute, de fapt, cu cantităţi uriaşe de chimicale te mai ţine pe loc. Asta dacă ştii. Dacă nu, cum nu ştiam eu când am ajuns aici, mănânci câte 10, îţi spui că doar n-o fi bai. 160 de calorii bucata.

Brioşele sunt vândute pe post de gustări sănătoase. Au afine, fulgi de ovăz, tărâţe, mac, fructe, tot felul de lucruri care sună bine. Dacă te uiţi atent pe etichetă, vezi însă peste ce se adaugă lucrurile astea care arată frumos şi sănătos. 370 de calorii una buc, m-am uitat pe ambalaj, dacă tot deveniserăm colege de cubicul.

În cele câteva ore în care biroul meu a fost depozit pentru copturile astea, toată lumea a venit să-mi dea bineţe. Până la urmă, s-a dovedit că oaspeţii erau sătui. Colegilor, în schimb, le era foame.

Şi înconjurată de asemenea tentaţie, care ataca toate simţurile, mi-am scos frumos sufertaşul de la frigider, cu bocconcini, roşii şi castraveţi, de-am primit priviri nedumerite şi am stârnit îngrijorare cu privire la starea sănătăţii mele. Fizice şi mentale.

Dovada eroismului există sub forma unor poze făcute cu un telefon, după ce muntele de brioşe se înjumătăţise:

Notă: A nu se înţelege de aici că mănânc numai verzituri şi brânză nesărată tot timpul. Ori că nu mă ating de dulciuri. Ori că beau numai apă plată cu lămâie. Nici vorbă! Păcătuiesc, gastronomic vorbind, adesea, dar cu măsură. Am învăţat, însă, să rezist caloriilor goale.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s