Întâmplări din ţara unde nu se întâmplă nimic (3)

E chiar urât de data asta.

De câteva zile se vorbeşte despre o grozăvie petrecută în centru, într-o casă amenajată drept cămin studenţesc. La început, a fost vorba de un incendiu, o fată moartă şi un băiat în stare gravă la spital. A venit apoi rezultatul autopsiei: fata a fost înjunghiată şi apoi arsă. Băiatul era prietenul ei. Identitatea victimei a fost protejată până azi, la cererea familiei, care a vrut timp să anunţe rudele din străinătate.

Azi am aflat: fata era dintr-o familie de români, studentă la universitatea unde mi-am petrecut şi eu ultimii doi ani. Avea 23 de ani şi se mutase de câteva luni în cămin. Stătea acolo şi în vacanţă, şi nu cu familia, în suburbii, pentru că se angajase la Merryll Linch. Băiatul, venit din Iran la vârsta copilăriei, e un fel de fantomă. Nimeni nu ştie prea multe despre el, n-a lăsat urme pe unde a trăit şi studiat. E încă în spital, iar poliţia aşteaptă să-şi revină ca să-i pună nişte întrebări. Ipoteza de lucru este crimă urmată de tentativă de sinucidere, dar deocamdată nu a fost acuzat.

În Toronto, grozăviile se întâmplă în anumite cartiere, unde nu ai ce căuta, de obicei. Să ai prieteni care stau acolo e puţin probabil. Nici un magazin din zonă nu are produse atât de exclusive încât să nu se găsească şi în altă parte. Despre restaurante, ce să mai vorbim. Birouri ale administraţiei la care să trebuiască să te duci ca să-ţi schimbi cine ştie ce acte nu sunt acolo. Dacă ajungi cu maşina întâmplător, încercând să eviţi o autostradă aglomerată, încerci să depăşeşti zona cât mai repede.

Nu e chiar ca-n filmele americane cu suburbii colorate, dar statistica arată că acolo se împuşcă şi se înjunghie oamenii cu cea mai mare frecvenţă. În general, răfuiala se petrece fie între cunoscuţi, fie între grupuri rivale. E puţin probabil, deci, ca, dacă eşti simplu trecător, să păţeşti ceva.

M-am cutremurat când am citit ce urât a murit Carina Petrache. Stătea în plin centru, la doi paşi de campusul studenţesc, plin zi şi noapte şi considerat foarte sigur. Ce ascunzişuri trebuie să fi avut relaţia ei cu acest băiat ca să se ajungă la nenorocirea asta, dacă e aşa cum cred poliţiştii acum? Am prieteni de vârsta Carinei, am prieteni de vârsta părinţilor Carinei, am şi prieteni de vârsta bunicilor Carinei şi mă înfior când mă gândesc ce trebuie să simtă ei acum.

PS O precizare pentru ziarele din Romania care au scris despre asta: Huron St. înseamnă pur şi simplu Strada Huron, nicidecum St. Huron cu St. de la Saint.

Anunțuri

2 responses to “Întâmplări din ţara unde nu se întâmplă nimic (3)

  1. Dan Spataru Jr.

    Un post foarte frumos despre Carina. Multumesc. Nu stie nimeni ce s-a mai intamplat, ceva noutati ?

    • Nu am mai cautat noutati, dar aici politia e mult mai discreta, iar publicul mult mai putin insetat de sange pentru ca ziarele sa continue povestea. Familia plange in liniste, politia isi face treaba tot in liniste.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s