Căldură mare

Nici nu-i amiază încă şi aerul e deja de nerespirat. În soare nu poţi să mergi mai mult de 200 de metri. Ultravioletele ard, căldura te moleşeşte. Umezeala care vine dinspre lac transformă aerul într-o pâclă din care cu greu găseşti oxigenul pe care trebuie să-l inspiri. Transpiraţia ţâşneşte din toţi porii, iar hainele jilave se lipesc de piele.

Un Collie scos la plimbare abia îşi târăşte blana, în paşi mici şi lenţi. I-ar fi fost mai bine înăuntru, la aer condiţionat, dar stăpânul, în şort, maieu şi şapcă pare să nu se fi gândit decât la garderoba lui, nu şi a câinelui.

În zile de-astea lipicioase, opţiunile de petrecere a timpului sunt limitate. Unu, casa proprie, la aer condiţionat, cu un teanc de filme de văzut şi-un galon de limonada la gheaţă. Doi, la cinema, cu două-trei filme în program, până se face mai răcoare afară. Trei, la muzeu, că tot a venit o minunată expoziţie nouă. Patru, la pădure, spre nord, departe de lac, de asflat şi de maşini. Ar mai fi plaja şi mall-ul, dar nu pe lista mea. Aleg pădurea, că de ziua naţională am schimbat traseul pe drum şi-am ajuns în port. Cu ocazia asta, am decretat că, la pensie, vreau să trăiesc aici:

Ca să văd pe geam asta, dar mai de sus:

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s