Mozaic

Tocmai terminam de pus cumpărăturile în sacoşe, cu uşa portbagajului încă deschisă. Pe locul liber de lângă noi, intră un BMW cam obosit, cu steagul Germaniei fluturând la geam. Normal, m-am gândit, BMW, Germania, gata să ignor prezenţa vecinilor de parcare. Nu chiar normal, aveam să-mi dau seama imediat, când din maşină au coborât doi chinezi, purtând tricouri pe care scria Deutschland.

Mi-am amintit de Nausheen, iranianca pe care am întâlnit-o acum câţiva ani. M-a întrebat „Where are you from?„, „Romania„, am răspuns în engleză şi-apoi mi-a replicat în cea mai pură limbă română „Eram sigură„. Trăise 16 ani în Bucureşti, terminase stomatologia, dar nu profesase niciodată. Soţul ei, şi el absolvent de medicină în Bucureşti, construise un imperiu împreună cu fraţii lui. Soţul a murit, iar Nausheen a ales Canada în primul rând pentru copii. Imperiul există şi azi, dus mai departe de cumnaţii ei în Romania.

Mi-am amintit şi de Rajandree, Raja pentru canadienii nedornici  să reţină nume cu mai mult de două silabe. Născută în India, trăită 11 ani la Kiev şi de 6 ani în Toronto. Cu Anastasia şi Alla vorbeşte ruseşte în pauză. Anastasia e blondă, trupeşă, cu păr lung prins la spate şi faţa rotundă. Alla e subţire ca paiul, tot blondă şi poartă mereu ruj roşu aprins. Raja e o indiancă tipică: are pielea închisă la culoare, buzele pline, părul negru tăciune şi foarte lucios şi ne învaţă pe toţi tainele Ajurveda.

Mi-am adus aminte şi de Melinda, o chinezoaică minionă pe care o credeam boboacă la facultate, iar ea tocmai începuse un program post-doctoral. I-am pus accentul pe seama dificultăţii tradiţionale a chinezilor de a prinde pronunţia limbilor străine, până când mi-am dat seama că h-ul mut nu vine din chineză. Se născuse la Paris, venise în Quebec la 16 ani şi abia sosise în Toronto, pentru un proiect de cercetare de trei ani.

Mozaicul cultural e, deja, o trăsătură  tipică a marilor oraşe canadiene. În timpul mondialelor sau europenelor de fotbal, el devine vizibil într-o formă concretă. Oamenii poartă la maşini steguleţele ţărilor de unde vin, fără teama că vreun suporter al echipei abia înfrânte îşi va vărsa necazul asupra lor ori a maşinii. Şi fără teama că vor trezi uimire dacă îmbracă tricoul Germaniei, când ei au ochii oblici.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s